Omul contemporan pare prins în capcana propriei ignoranţe. Căutările sale găsesc mereu alte căi către lumea spirituală decât cele trasate de învăţăturile Sfinţilor Părinţi. Aplecarea spre un misticism greşit înţeles, dorinţa de a obţine imediat avantaje materiale sau de altă natură, chiar cu ajutor demonic, pare să devină o caracteristică a unora dintre semenii noştri. O parte din mass-media sprijină acest efort de îndepărtare a omului de adevăratele sensuri ale vieţii. Emisiunile televizate te îmbie să îţi laşi viitorul în mâinile calculatorului astral care îţi planifică activităţile, îţi stabilesc compatibilitatea sentimentală cu persoana dragă, stabilind procentual cât de bine te vei înţelege cu ea, horoscopul zilnic este mai lecturat decât rugăciunea înainte de masă, participarea la şedinţe de spiritism, chiar şi nereale, tinde să devină o practică obişnuită. Fără îndoială însă că nu acestea sunt cele mai periculoase forme ale practicilor oculte, însă ele sunt începutul alunecării pe o pantă ce trimite sufletele direct în braţele morţii. Că Biserica a admis lucrarea diavolului stau dovadă rugăciunile pe care ea le-a alcătuit împotriva lui. În această privinţă este demn de amintit Sfântul Vasile cel Mare care ne-a lăsat, printre alte rugăciuni, Molitvele sau blestemele sale pentru cei care pătimesc de la diavol şi pentru toată neputinţa. Sfântul Vasile înfăţişează în molitvele sale o gamă întreagă de modalităţi şi căi prin care diavolul vine sau este trimis în fiinţa omului pentru a-i face rău. Alături de Molitvele Sfântului Vasile cel Mare, Biserica a instituit şi alte rânduieli sau slujbe pentru înlaturarea lucrării diavoleşti în care se face, ca şi în molitvele amintite, menţiune expresă de vrăji, vrăjitori şi descântători:
Ø Rugăciune pentru casa care este supărată de duhuri rele, care se citeşte, de regulă, după sfinţirea apei mici sau sfeştanie.
Ø Rânduiala rugăciunii pentru cei care sunt tulburaţi şi supăraţi de duhuri necurate, la sfârşitul căreia se unge cel bolnav cu untdelemn din candelă şi se adaugă şi Molitvele Sfântului Vasile.
Ø Rânduiala care se face la casa sau locul care sunt supărate de farmece sau de descântece, a cărei citire se cere insoţită de post şi milostenie şi, daca este posibil, de savârşirea sfintei Liturghii. Totodată se face şi stropirea casei şi a locului cu aghazmă mare sau mică.
Agresiunea psihică
În vremurile de astăzi nu mai este elegant să loveşti cu pumnul sau cu bâta pentru a-ţi satisface interesele. În schimb, a luat o amploare greu de controlat aşa-numita “agresiune psihică”. Aceasta izvorăşte din adâncul sentimentelor de ură, invidie, răzbunare sau, pur şi simplu, din setea de a provoca răul cuiva, fără riscul ca agresorul să fie descoperit şi pedepsit.
La baza atacurilor psihice pot sta motive diverse, unele de-a dreptul naive, altele îngrijorător de grave. Printre acestea se află : lipsa de loialitate între concurenţi ; setea de parvenire prin distrugerea colegilor competenţi ; dorinţa de a ieşi în evidenţă cu orice preţ ; complexul culpabilităţii, persistând ca o obsesie periculoasă în mintea celui ce atacă ; răutatea specific femeiască, manifestată atunci când apar rivale atrăgătoare ; lupta bărbaţilor pentru a li se recunoaşte inteligenţa şi farmecul ; tendinţa de eliminare a adversarilor politici ; răzbunarea unor conducători pe supuşii recalcitranţi; practica anihilării celor consideraţi duşmani, pe fronturile vizibile şi invizibile ale veşnicelor războaie ; lupta dintre diversele doctrine politice, filozofice, religioase, etnice ; neobosita concurenţă între agenţii secreţi ; setea de câştiguri băneşti a “specialiştilor” în magie neagră.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu